Universitatea antreprenorială

Prima revoluţie academică a făcut din cercetarea academică o funcţie în plus faţă de cea didactică. Universităţile se află în prezent la o „a doua revoluţie”, încorporând dezvoltarea economică şi socială, ca parte a misiunii lor. Acum, universitatea antreprenorială integrează dezvoltarea economică ca funcţie suplimentară celei didactice şi de cercetare.

Astăzi este general acceptat faptul că procesul de globalizare şi internaţionalizare a modificat rolurile principalilor agenţi ai schimbărilor sociale şi economice în societatea actuală bazată pe cunoaştere. Din moment ce o mare parte a cunoştinţelor sunt dezvoltate în cadrul universităţilor, ele sunt văzute ca având un rol important, de catalizatori pentru dezvoltarea regională, economică şi socială, prin comercializarea rezultatelor de cercetare. Acestea sunt obligate să opereze din ce în ce mai mult într-o manieră antreprenorială, în condițiile reducerii fondurilor publice şi a apariției unei piețe competitive în domeniul educației şi cercetării. Prima revoluţie academică a făcut din cercetarea academică o funcţie în plus faţă de cea didactică. Universităţile se află în prezent la o „a doua revoluţie”, încorporând dezvoltarea economică şi socială, ca parte a misiunii lor. Acum, universitatea antreprenorială integrează dezvoltarea economică ca funcţie suplimentară celei didactice şi de cercetare. În aceste condiții insuflarea spiritului antreprenorial în cultura instituţională a unei universităţi publice, în viziunea mea, devine una din prioritățile strategice ale Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Crearea unei culturi antreprenoriale va încuraja creativitatea şi inovarea, utilizând capitalul intelectual, activul cel mai important dintr-o universitate. În acest sens sarcina cea mai dificilă pe care o am este de a redefini procesele învăţământului superior public, prin crearea şi implementarea unei soluţii (model care să integreze într-o manieră holistică conceptele de antreprenoriat şi intraprenoriat) care combină în cadrul instituţiei: cel mai înalt nivel de excelenţă academică, impactul economic şi social maxim şi incluziunea socială.

Academia de Studii Economice din Bucureşti ca universitate antreprenorială, îşi va dezvolta capacitatea de a inova, recunoaşte şi de a crea oportunităţi, de a lucra în echipă, de a-şi asuma riscuri şi de a răspunde la provocări. În acest sens vom încuraja şi susține crearea de relaţii de colaborare cu alte instituţii academice, precum şi cu mediul de afaceri şi industrie, şi inițierea de proiecte comune. Ca universitate antreprenorială recunoaştem şi acceptăm faptul că operăm într-o arenă competitivă. Concurenţa se manifestă, nu numai pentru obținerea surselor de finanțare pentru procesul de educație şi de cercetare, dar şi pentru atragerea celor mai buni studenți, crearea celor mai bune facultăți, şi mai presus de toate, pentru cele mai bune idei.

Acest articol a fost publicat în Universitatea antreprenorială. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Universitatea antreprenorială

  1. Sunt absolvent ASE si la scurt timp dupa finalizarea facultatii, am ajuns la concluzia ca trebuie sa-mi dezvolt propria afacere. Multii dintre colegii mei au remarcat impactul studiilor realizate la alte universitati straine, unde aplicarea creativitatii si inovarii de catre studenti reprezenta fundamentul dezvoltarii. Studentii romani, intorsi de la studii la universitati din Europa sau SUA, vin cu atitudinea necesara fie pentru antreprenoriat, fie aplica intraprenoriatul in companiile multinationale care-i angajeaza fara rezerve. Consider ca Academia de Studii Economice din Bucuresti are o responsabilitate enorma in educarea viitoarei generatii de antreprenori. O modalitate buna ar putea fi sesiuni de antreprenoriat cu oameni de afaceri romani si straini, care pot aduce plusul de valoare oricarui curs teoretic.

    In cazul in care „universitatea antreprenoriala” este o componenta de ansamblu, pe langa dezvoltarea cercetarii stiintifice si dezvoltarea cercetarii fundamentale, cred ca se va face acel transfer dinspre teorie catre practica si invers.

    Va felicit pentru abordare si va urez succes in continuare.

  2. Mariana Nicolae zice:

    Domnule profesor Nastase,

    Va multumesc si public, aici pe blog, pentru disponibilitatea dumneavoastra pentru dialog. Si felicitari pentru prestatia profesionista de la dezbaterea de ieri. Am fost placut surprinsa de raspunsul dumneavoastra in limba engleza. Si m-a bucurat si mai mult ca, pe langa cursurile de la British Council facute, ati inceput sa studiati limba engleza la PROSPER-ASE, unde ati lucrat cu colegele mele de departament. O treaba foarte buna.

    Ieri v-am adresat si eu o intrebare, dar din pacate, ea n-a avut sansa de a fi scoasa din bol. Incerc sa vi-o pun acum, aici.

    Universitatea antreprenoriala este un concept foarte des utilizat astazi, dar fiecare are intelegerea sa proprie a termenului. Ieri la dezbatere cineva a spus ca universitatea antreprenoriala este cea care genereaza venituri. Personal nu sunt de acord. Venituri se genereaza, potential, de multe tipuri de organizatii academice. Din punctul meu de vedere, universitatea antreprenoriala este o organizatie dinamica, agila, cu o cultura organizationala bine ancorata in traditie, dar si cu deschiderea necesara fata de provocarile mediului extern. ASE are o frumoasa traditie academica, dar am rezerve asupra capacitatii noastre tot mai reduse in ultima vreme de a fi, institutional, agili. Suntem, uneori, dinamici, dar discretionar, prin vointa unuia sau altuia dintre factorii de decizie.

    Intrebarea mea este: cum comentati relativ la capacitatea universitatii de a fi antreprenoriala, cand bugetele sunt hipercentralizate, chiar si cele de la master? Este corect ca membrii comunitatii academice sa fie incurajati sa devina antreprenoriali, sa genereze venituri, iar ulterior sa nu poata sa le utilizeze, evident in limite legale, pentru acoperirea unor costuri ca participari la conferinte, abonamente la publicatii profesionale sau cumparare de carti, decat printr-un sistem centralizat in care decalajele sunt atat de mari incat te-ntrebi de ce ai comandat cartea pe care ai comandat-o si ti-a venit dupa 8-12 luni? Ce solutie aveti pentru crearea si gestionarea bugetelor departamentelor, prevazuta in LEN?

    Va multumesc.
    Cu cele mai bune ganduri,
    Mariana Nicolae

    • Stimata Doamna Profesor Nicolae,

      Va multumesc foarte mult pentru aprecieri, mai ales ca vine din partea dumneavoastra, care va mindriti cu performante univertsitare deosebite.

      Legea Educatiei Nationale prevede gestionarea bugetelor departamentelor dar si clasificarea departamentelor in cadrul universitatii (ceea ce inseamna implicit o diferentiere a veniturilor).

      Antreprenoriatul fara descentralizarea gestiunii financiare ramane o simpla lozinca, care nu va stimula performanta. Primul lucru care se poate face rapid este revenirea la descentralizarea bugetelor de master, care cu ceva timp in urma s-au dovedit viabile si pentru care foarte multi colegi au depus eforturi mari pentru a le organiza.

      Concomitent cu descentralizarea, universitatea poate pastra un fond general din care temporar, pentru perioade scurte de timp, ar putea ajuta departamentele aflate in dificultate financiara.

      Cu deosebita consideratie,
      Pavel Nastase

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s