Sondaj: Reorganizarea programelor de masterat

Începând cu anul universitar 2013-2014, programele demasterat vor fi reorganizate după cum urmează:

  • programe de masterat de cercetare, având ca grup tintă absolvenţiidin cadrul aceluiaşi domeniu de studii;
  • programe de masterat profesional de specializare, având ca grup tintă absolvenții din ramura de ştiinţe economice, respectiv ştiinţe administrative;
  • programe de masterat profesional complementar, având ca grup țintă absolvenţii din orice domeniu de studii universitare.

Vă rog să vă exprimaţi opinia votând în sondaj, dar și prin eventuale comentarii.

Acest articol a fost publicat în Opinii, Restructurare planuri de învățământ. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Sondaj: Reorganizarea programelor de masterat

  1. Nela Popescu zice:

    De acord cu propunerea de organizare a programelor de masterat. Pentru a da rezultatele scontate, consider insa ca in cazul programelor de masterat trebuie schimbata fundamental, nu doar structura acestora, ci mai ales metoda didactica (de lucru cu masteranzii). In special, in cazul celor de cercetare si a celor profesionale de specializare. Referatele, recenziile, si altele asemenea, sunt totalmente neproductive pentru studentii masteranzi. De asemenea, modalitatea de evaluare ar trebui schimbata. Ceea ce li se cere (testeaza) actualmente studentilor/masteranzilor de catre majoritatea cadrelor didactice este capacitatea de memorare a teoriei, si nici vorba de capacitatea de a rezolva probleme din economia reala in care, ei ca absolventi, urmeaza sa profeseze. Este adevarat ca schimbarea modalitatii de evaluare, si renuntarea la teste grila sau alte tehnici similare, nu va fi agreata de unele cadre didactice (din comoditate si din multe alte considerente), dar daca nu schimbam nimic in acest sens, studentii vor cauta alte universitati (eventual in afara tarii) care sa-i ajute sa-si dezvolte un minim de competente absolut necesare in profesia lor. Se plang, si ei si angajatorii, de aceste neajunsuri si nu ar trebui sa le mai ignoram.

    • Sunt de acord cu aprecierile dumneavoastra privind predarea si evaluarea cunostintelor studentilor. Pentru a fi competitivi trebuie sa predam mai putina teorie (eventual o parte din teorie poate fi transferata la studiu individual) si sa crestem ponderea studiilor de caz si rezolvarii de probleme, corelat cu lucrul in echipa.

      Pentru o evaluarea care sa verifice competentele obtinute de student la o disciplina si care ar inlatura si copiatul la examene, ar trebui „subiecte individuale si cu rezolvare de probleme”, care sa le stimuleze gandirea si nu reproducerea teoriei.
      Cu stima,
      Nastase Pavel

  2. Absolvent Master de Aprofundare Informatica economica zice:

    Doresc sa imi expun mai multe sugestii de imbunatatire, referitoare la restructurarea planurilor de invatamant si a programelor de masterat din cadrul ASE Bucuresti. Va rog frumos sa iertati faptul ca anumite sugestii si-ar avea locul in alte rubrici, dar, deocamdata, nu am gasit pe acest blog astfel de postari. Oricum, comentariile se refera, in linii mari, la tema enuntata mai sus.
    1. As dori ca anumite discipline, daca nu chiar tot programul de master aprofundat in Informatica economica, sa fie predate/predat integral in limba engleza. Pentru a nu exista diferente de componenta, masterul poate fi deschis oricarui cetatean al Romaniei si al Uniunii Europene, cu examen de limba straina. Inca odata, multe universitati prestigioase au programe de master predate integral in limba engleza, fara sa existe vreunul in limba oficiala a statului din care fac parte (ex: Norvegia).
    2. Utilizarea materialelor/cursurilor de prestigiu ale specialistilor dintr-un domeniu, din strainatate, chiar daca sunt in limba engleza. In acest fel, s-ar putea descuraja practica: fiecare profesor are manualul sau la cursul sau (care, in majoritatea situatiilor, reprezinta imprumuturi din carti de prestigiu sau interpretari personale, adaptate situatiei particulare din Romania, nu celei internationale).
    3. Practica de specialitate sa fie facuta ca la carte, nu doar un proiect, o documentatie si o hartie de la o companie, la care studentul nu a fost niciodata. Doresc o colaborare stransa cu cat mai multi parteneri de practica, la care sa participe activ studentii. De asemenea, este bine sa fie facuta pe tot parcursul programului, nu doar in ultimul semestru din ultimul an.
    4. Discipline axate doar pe finalizare, in ultimul semestru din ultimul an, precum Practica de specialitate, care sa ajute cu adevarat (prin implicare) la elaborarea Lucrarii de disertatie si la dezvoltarea proiectului informatic propriu-zis, din cadrul acesteia, intr-un mod cat mai neteoretic.
    5. Mai multe ore/cursuri de programare intr-un anumit limbaj de programare consacrat, respectiv de lucru cu sisteme de gestiune a bazelor de date consacrate. Am avut neplacerea sa constat ca nu am putut asimila toate cunostintele predate intr-un singur semestru alocat (de exemplu, la: Tehnologii Java) si ca am facut putin din tot ce exista in domeniu, timpul nepermitand sa aprofundez, la un nivel acceptabil si necesar la o eventuala angajare, modul de lucru cu o anumita tehnologie software.
    6. Un raport ore de curs/ore de seminar de 1 la 2, pentru a putea avea mai mult timp pentru activitati aplicative si insusirea unor cunostinte practice, atat de necesare in mediul de lucru si de afaceri.
    7. O incercare de implicare a specialistilor in domeniu la activitatea didactica si a profesorilor din ASE la activitatile din mediul de lucru si de afaceri. In acest fel, se pot contura si continuturile relevante pentru disciplinele de studiu. Mentionez ca selectia de discipline existente este adecvata, iar continuturile trebuie redefinite prin colaborarea de mai sus. De asemenea, recomand vizite ale studentilor in companii (prin studii de caz) sau ale specialistilor in ASE, in cadrul unor prezentari la orele de curs/seminar sau chiar prin sustinerea unor cursuri/seminarii, in locul profesorilor obisnuiti.
    8. Incheierea mai multor acorduri de schimb de studenti cu universitatile straine. Mentionez ca, in acest moment, facultatea CSIE si programul de master in Informatica economica nu mai au niciun fel de acord solid, ca alte facultati sau programe din cadrul ASE.
    9. Incurajarea activitatilor de cercetare, printre studenti, deorece acest subiect este aproape inexistent, din cauza lipsei de implicare, de promovare si a necesitatii ca acestia sa isi construiasca o cariera in companii, pierzandu-si interesul pentru un astfel de demers „teoretic”.
    10. Imbunatatirea si popularizarea mai accentuata a imaginii ASE si a programului de master in randul absolventilor de ciclu de licenta, al angajatorilor si al companiilor din domeniile economic si cel IT.
    11. Schimbarea comunicarii fizice a studentului cu ASE, cu facultatea CSIE si cu profesorii, in comunicare electronica, prin asigurarea logisticii necesare cat mai multor activitati online.
    12. Promovarea unui climat de calitate si excelenta academica, prin respect fata de contributiile colegiilor, prin incurajarea originalitatii si prin eliminarea copiatului si a plagiatului, practici atat de raspandite in universitatile romanesti, nu si in cele straine.

    Va multumesc frumos pentru spatiul acordat, cu scopul de a ne exprima opiniile in chestiuni vitale ale vietii academice si profesionale pentru studentii si absolventii ASE Bucuresti.

    • Incerc sa va raspund punctual:
      1. Din cate stiu eu, conducerea facultatii CSIE a prevazut acreditarea programului de master aprofundat in informatica economica si in limba engleza; cred ca incepand cu anul universitar 2013-2014, qcest program va fi operational.

      2. Sustin in totalitate propunerea dumneavoastra de utilizare a unor materiale didactice in limba engleza facute de profesionisti si nu traduceri ale acestora, care de multe ori sunt indescifrabile. In domeniul TIC cele mai bune manuale sunt cele realizate de firmele producatoare de software.

      3. Exista acum in ASE foarte multe proiecte POSDRU pentru practica, inclusiv la CSIE, care permit organizare practicii mult mai bine decat inainte. Sper ca si dupa terminarea acestor proiecte sa pastram aceste acorduri de practica.

      4. Conform noilor planuri de invatamant la programele de masterat in anul 2, semestrul 2 s-a acordat mai mult timp elaborarii lucrarii de disertatie.

      5. Sper ca noile planuri sa rezolve problema.

      6. Raportul de 1/2 nu se preteaza la toate disciplinele.

      7. Programele de masterat profesionale de specializare vor fi realizate in parteneriat cu mediul de afaceri.

      8. Vor fi extinse acordurile de mobilitati internationale ERASMUS.

      9. Trebuie sa atragem mai mult studentii in proiectele de cercetare.

      10. Fiecare facultate isi organizeaza propriul marketing educational.

      11. Din 2013 vom avea o platforma online de „blanded learning systems”.

      12. Sunt in curs de implementare a unei platforme antiplagiat.

      Cu stima,
      NP

  3. Absolvent Master de Aprofundare Informatica economica zice:

    Va multumesc frumos pentru raspunsul primit din partea dumneavoastra.
    As dori, daca se poate, sa aduc anumite completari generale asupra sugestiilor deja publicate in aceasta rubrica. Multe pareri sunt desprinse si din experienta mea personala, de-a lungul anilor. Astept si opinii din partea dumneavoastra, care sa confirme sau sa infirme aspectele urmarite de mine.

    CITATE DIN MASS-MEDIA
    O situatie care caracterizeaza invatamantul superior in general, este aceea ca univesitatile fac parte dintr-un sistem (cel care era perfect actual inainte de 1989), iar realitatea/mediul de afaceri romanesc face parte dintr-un altul. As putea da patru citate dintr-un reportaj TVR1 [http://www.youtube.com/watch?v=irTKikgjLIg]:
    „Avem nevoie de forta de munca, exista cerere pe piata, dar ne lovim de […] lipsa de pregatire a tinerilor.”
    „In facultati, cunostintele sunt de ordin general!”
    „angajatorul doreste experienta, doreste aplicatii practice”
    „absolventul incepe practic sa produca abia dupa ani si ani de studiu si specializari”
    De asemenea, un alt reportaj PRO TV [http://www.youtube.com/watch?v=NkhTOSjcX4o] scoate in evidenta si alte aspecte:
    „noi producem la un moment dat o marfa care putrezeste pe rafturile camarilor noastre de absolventi”
    „Nevoia de bani duce la o supradimensionare a numarului de studenti, care invata teorie pe banda rulanta.”
    „vom avea inca o generatie de sacrificiu, cu studenti fara pregatire practica, care in cel mai fericit caz ies din facultate buni stenografi”, sau faptul ca „nu avem suficiente cadre didactice sa acoperim un invatamant de o mai buna calitate” (Ion Gh. Rosca)
    Nu in ultimul rand, in articolul „Una invatam, alta muncim” din Adevarul.ro [http://adevarul.ro/news/eveniment/una-invatam-alta-muncim-1_50ad47b57c42d5a66392270a/index.pdf] se mentioneaza ca „lipseste un mecanism prin care universitatile sa identifice nevoile reale ale pietei fortei de munca. La noi universitatile sunt intr-un film, iar piata muncii e in alt film.” (Marian Stas)

    ANGAJABILITATE
    1. Diploma de licenta nu prea conteaza. Spun acest lucru, deoarece am simtit ca nu am un atuu real, cum ar fi trebuit sa am dupa absolvire.
    2. Exista acum o inflatie de economisti, spre deosebire de inflatia de ingineri din trecut.
    3. Studiile de caz dezvolta gandirea critica si abilitatile mult mai importante, cu care sa se ramana dupa finalizare.
    4. Din experienta interviurilor tehnice, pot sa spun ca teoria nu poate lipsi, totusi, deoarece se pun intrebari de detaliu/de nuanta. E bine sa fie facuta la un nivel suficient, pentru a se pune accent pe abilitati practice transferabile.

    FACULTATEA CSIE
    Companiile nu prea cunosc facultatea CSIE si sectia de Informatica economica si nu isi imagineaza ca se invata programare si baze de date. Influenta Politehnicii Bucuresti in mentalul colectiv este foarte mare, iar specializarile de la aceasta universitate „bat” CSIE la multe aspecte tehnice. Cu toate acestea, combinatia unica de specializari de la CSIE o face o facultate de viitor si cred ca ar trebui sa fie promovata mai mult in randul angajatorilor, pentru ca absolventii sai sa poata concura cu alti absolventi, pentru aceleasi posturi tehnice.

    IMAGINEA ASE BUCURESTI
    1. Nivelul studentilor in ASE (chiar CSIE) mi s-a parut mai scazut decat in Colegiul National „Mihai Viteazul” – Bucuresti, unde majoritatea fostilor colegi au combinat o universitate din Romania cu una din strainatate.
    2. Recomandarile de la absolventi si angajatori sunt insuficiente si nu pot asigura o clasificare buna pentru ASE. Intrarea intr-un top al universitatilor din Romania, Europa si din lume si urcarea ca pozitie in acest top mi se pare un obiectiv foarte important.
    3. Incetatenirea unei universitati de prestigiu se face prin crearea unei comunitati reale de studenti, absolventi si profesori, care sa se identifice tot timpul cu o universitate de prestigiu, de aici rezultand si imaginea/emblema demna de o astfel de universitate.

    PERSPECTIVA ABSOLVENTILOR DE LICEU
    Absolventii de liceu aleg ASE in lipsa de variante relevante pentru propriul viitor, la momentul luarii deciziei. Majoritatea colegilor cred ca au ales ASE pe baza de compromis si nu gandidu-se la o anumita vocatie.
    Aduc in discutie si un citat relevant:
    „În ultima perioadă pare să existe o cerere accentuată pentru candidaţi cu pregătire şi experienţă tehnică. Candidaţii cu pregătire şi experienţă în domenii prcum marketing, PR, comunicare par a avea dificultati mai mari în a găsi noi locuri de muncă”, spune Irina Pânzaru, branch manager la compania de recrutare Manpower România.
    Lipsa de specialişti este una reală şi de durată, dacă ne uităm la preferinţele tinerilor absolvenţi de liceu de anul acesta: o medie de 10 candidaţi se bat pentru un loc la facultăţi umaniste: publicitate, jurnalism sau ştiinţe politice.

    AMENINTARI SI TENDINTE NEGATIVE
    ASE se afla la cei 100 de ani intre traditie si modernitate. Astfel, exista o serie de amenintari, fata de care consider ca ASE are responsabilitati foarte mari.
    1. Schimbarile se produc extrem de lent in universitatile romanesti, iar mediul de afaceri nu poate astepta, venind incontinuu cu cerinte si metode noi.
    2. Exista o concurenta acerba din partea celorlalte universitati de stat, dar mai ales din partea universitatilor particulare din Romania, care atrag prin taxe mici. Eu sustin cresterea calitatii si a atractivitatii pentru absolventii de liceu, prin reducerea taxei de scolarizare si cresterea numarului locurilor la taxa.
    3. Calitate educationala inseamna combinatia adecvata si bine dozata a doua lucruri: exigenta (corelata cu cerintele minimale de pe piata muncii) si suportul/ajutorul necesar pentru ridicarea la nivelul impus al exigentei. Daca unul este insuficient sau in surplus in raport cu celalalt, apar dezechilibre si, implicit, o calitate mai scazuta a procesului educational. Prea putin suport denota o lipsa de implicare a cadrelor didactice, iar prea mult ajutor atrage cerinte irelevante, cu rezultate nejustificat de mari.
    4. O adaptare eficienta si adecvata este necesara, ca raspuns la tendinta generala de copiere a modelelor/sistemelor functionale din contexte ale altor tari/universitati, fara gandire.
    5. Din experienta mea, in ASE se copiaza. In strainatate, copiatul este aproape imposbil, deoarece studentii sunt asezati cate unul in banca si exista supraveghetori non-stop.
    6. Atitudinea tinerilor si a societatii, in general, este de scadere a incarcarii/efortului, o atitudine total nesanatoasa pentru mediul de afaceri si pentru calitate in invatamantul superior. Din pacate, acest lucru reprezinta si o usurare pentru profesori. Rolul ASE ar trebui sa fie acela de a inlatura aceasta tendinta negativa, care goleste diploma de absolvire de relevanta si valoare. Absolventii nu trebuie sa fie numerosi. De asemenea, notele mari se dau mai usor decat in trecut, chiar daca generatiile sunt slabe, mai ales in situatia acordarii unei note pe sustinerea lucrarii de licenta, fara un examen scris.
    Imi cer scuze daca am folosit niste exprimari mai dure, dar am vrut sa trag un semnal de alarma, asupra amenintarilor, din perspectiva mea.

    CARIERA DIDACTICA UNIVERSITARA
    1. Consider ca daca un absolvent de ASE devine profesor in invatamantul preuniversitar sau universitar, este, in zilele noastre, un las, deoarece numai experienta practica ii poate arata cum functioneaza cu adevarat lucrurile. Cred ca o cariera de exceptie a unui profesor din invatamantul universitar nu inseamna nimic daca nu este completata de o minima experienta pe proiecte adevarate.
    2. Am absolvit ambele module din cadrul Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic, insa nu ma mai tenteaza sa incerc sa ma inscriu la un post in cadrul ASE, deoarece posturile didactice sunt, in majoritate, ocupate deja, si, mai ales, profesorii incepatori, in domeniul universitar, sunt prost platiti si nu sunt motivati.

    EXEMPLE POZITIVE DIN STRAINATATE
    1. Existenta unui examen/unei verificari la mijlocul semestrului (mid-term), din prima jumatate a materiei de curs, il „tine in priza” pe student, pentru a fi pregatit si in timpul semestrului, urmand ca la examenul final (term paper/final exam) sa primeasca subiecte din toata materia, cu un accent, bineinteles, pe ceea ce s-a facut in a doua jumatate.
    2. Testele grila nu fac parte din examenele finale sau probele de evaluare cu pondere mare in nota finala, desi, in ASE, profesorii agreaza aceasta evaluare din comoditatea corecturii.
    3. Evaluarea examenelor scrise se realizeaza de catre doi corectori, studentul primind un exemplar din totalul de trei, redactate obligatoriu cu pixul pe hartie cerata speciala, tip indigou. Acesta serveste drept dovada, in situatia in care studentul depune contestatie.
    4. Predarea in format fizic a proiectelor cu rang de examen partial (mid-term paper) sau examen final (term paper) se face numai la Centrul pentru Servicii cu Studentii, cu completarea unei declaratii de confidentialitate si cu legitimare, ca in situatia unui examen real si cu respectarea datei si orei limita precizate.
    5. Există o platforma de e-learning, adoptata de o universitate prin acord, de provenienta americana, „It’s learning”, ce reprezinta principalul mod de comunicare cu studentii si de postare a materialelor de studiat la fiecare disciplina, de catre profesori. Platforma este uneori folosita si pentru predarea unor sarcini (task-uri) in format electronic, cu respectarea termenului limita, sau impreuna cu formatul fizic. Scopul este si acela de a folosi un program pentru depistarea plagiatului.
    Sugestie: Introducerea in planul de invatamant a disciplinor cu 5, 6 sau mai multe puncte credit, pentru a usura mobilitatea studentilor prin echivalarea continuturilor. Am observat la o universitate din strainatate un sistem uniform de 6 puncte credit pentru fiecare disciplina, putand fi aleasa si/sau substituita oricare dintre ele.

    CONCLUZII
    Dupa toata aceasta discutie, totul se reduce la a trage linie la final: de catre angajatori, prin prezenta sau absenta parteneriatelor cu universitatile, a recrutarilor si a aprecierilor, sau de catre institutiile de asigurare a calitatii si de urmarire a activitatii, prin prezenta sau absenta universitatilor din topurile romanesti sau internationale, atat generale, cat si pe domenii. Eu cred ca o atentie sporita s-ar cuveni acordurilor cu angajatorii si eforturilor de a intra in cel putin un top recunoscut.

    Deja au loc transformari in universitatea noastra, si, din pacate, eu nu voi beneficia de schimbarile in bine, care sunt sigur ca se vor produce pe termen scurt si mediu in ASE.

    Va multumesc din nou si va doresc „Sarbatori fericite” si un an nou asa cum va doriti dumneavoastra si intreaga comunitate academica si profesionala din ASE Bucuresti.

    • Va multumesc foarte mult pentru feedback-ul dumneavoastra. Toate cele semnalate de dumneavoastra sun realitati care in mare parte sunt cunoscute, dar asa cum ati mentionat trebuie sa si facem ceva pentru a schimba lucrurile. Invatamantul superior la nivel mondial trece in aceasta perioada prin trasformari de adaptare la noile conditii impuse de criza economica. Englezii, care in ultimele clasificari internationale au scazut, au infintat o comisie de analiza a starii invatamantului superior si de reformare a acestuia, care in martie 2013 au ca terment de prezentare a concluziilor finale. Schimbarea de care avem nevoie la ASE nu se poate face decat impreuna cu dumneavoastra studentii, principalii beneficiari ai invatamantului. Dupa anul nou va astept pentru a discuta in detaliu cele semnalate.

      LA MULTI ANI!
      Pavel Nastase

  4. OANA zice:

    Este buna aceasta structurare a masterului,dar eu am o nelamurire…pentru masterul de cercetare stiu ca se da examen pentru ocuparea locurilor la buget dar nu stiu daca se da si pentru masterul profesional de specializare deoarece pe site-ul ASE nu am vazut bibliografie si tematica de concursc pentru masterul profesional si sunt nelamurita.Pun aceasta intrebare deoarece anul acesda dau licenta si vreau s ma inscriu la un master profesional de specializare si nu stiu cum se procedeaza.va multumesc

    • Locurile finantate de la buget se ocupa pe baza examenului. Masteratele profesionale de specializare au locuri finantate de la buget si locuri cu taxa; pentru cele finantate de la buget se da examen. Tematica de examen si bibliografia aferenta acestuia se gasesc in metodologia de admitere la programele de masterat, anexa E, publicata pe site-ul ASE (www.ase.ro).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s