Invitație la dialog


În opinia mea, consiliul de administrație al universității în frunte cu rectorul este în slujba comunităţii academice şi nu invers. În acest sens vă invit la un dialog constructiv privind problemele comunității universitare pe acest blog sau direct la adresa de email nastase.pavel@ase.ro

De asemenea, aş fi onorat sa participați la întâlnirile directe pe care le voi organiza la sala de Consiliu, etaj 1, rectorat, în zilele de 10, 20, 21 și 22 februarie, între orele 10-13.

34 de răspunsuri la Invitație la dialog

  1. Claudiu Herteliu zice:

    Int0tdeauna am stat si m-am intrebat unde se directioneaza banii din regia de cercetare. Ma refer la partea generala care intra in bugetul ASE pentru ca celelalte doua componente au destinatii clare (Unitatea pentru Managementul Cercetarii si, respectiv, centrele de cercetare selectate de directorii de proiect). Insa partea generala (10%) ar putea fi utilizata prin returnarea catre comunitatea academica sub forma unor granturi anuale individuale pentru mobilitati (participari la conferinte). In ultimii ani aceasta regie generala ASE a fost la un nivel de aproximativ 1,3-1,5 milioane lei. Daca s-ar mentine nivelul si pentru anii urmatori, tinand cont de faptul ca avem aproximativ 800 de cadre didactice ar rezulta un nivel al acestor granturi de 1500-2000 lei. Ar fi o suma suficienta pentru participarea la una-doua conferinte in tara sau o parte dintr-o deplasare la o conferinta din Europa. Toate marile universitati serioase aloca astfel de granturi cadrelor didactice. Considerati ca oportuna o astfel de abordare? In contextul in care ar fi avantajate mai ales cadrele didactice care nu au alte surse (stim cu totii ca nu prea au mai fost competitii de proiecte in ultima vreme) sau cele tinere.

    • Sunt total de acord cu propunerea dumneavoastra ca regia de ccercetare ce intră in bugetul general al ASE ar trebui direcționată spre stimularea tinerilor cercetatori pentru mobilități si participări la conferințe internaționale.

  2. Cristian Neculăescu zice:

    Domnule Profesor,
    O listă de întrebări pe care le adresez tuturor celor 3 candidaţi la funcţia de rector ASE, în calitate de membru al catedrei de Matematică (pare cea mai bună ocazie pentru asemenea întrebări) Menţionez că întrebările sunt personale, nu ale catedrei.

    1. Nivelul considerat internaţional drep “minim” pentru “Economic Theory” este cel studiat în prezent la Cibernetică. Celelalte nivele sunt considerate “Business”, indiferent de numele pe care îl poartă facultatea. Care este poziţia dumneavoastră faţă de durata cursurilor de Matematică Aplicată oferite în ASE la cele trei nivele (undergraduate, master, doctorat)?

    2. Ce părere aveţi despre diversificarea ofertei educaţionale în întâmpinarea nivelului divers cu care au început să fie acceptaţi candidaţii ca şi studenţi? Care este poziţia faţă de posibila ofertă de “cursuri pregătitoare”?

    3. Ce părere aveţi despre instituirea de “teste de plasare” obligatorii (sau măcar consultative) la cursuri care consideră necesar acest lucru? 4. Distanţa dintre cursurile din ASE şi cele de la facultăţile din afară nu este dată atât de cât de multă Matematică se face, cât în special de gadul de utilizare a Matematicii la cursuri nematematice. Cum aveţi de gând să promovaţi îmbunătăţirea acestui grad?

    5. Ce părere aveţi despre eliminarea totală a Matematicii din curricula actuală? Având în vedere trendul din ultimii ani (de micşorare continuă a numărului de ore, de micşorare a calităţii matematice şi de eliminare a contentului matematic din alte cursuri) o asemenea eliminare pare continuarea naturală.

    6. O ultimă întrebare, care doar aparent nu are legătură cu celelalte: Ce părere aveţi despre adoptarea limbii Engleză ca şi limbă oficială ASE (alături de limba Română şi altele, poate)

    • Domnule Profesor,

      Voi incerca sa va raspund punctual.

      1. In programul meu de management am spus ca este necesara o revizuire a planurilor de invatamint actuale, ceea ce va insemna implicit o revizuire si a numarului de ore de matematica alocate pentru cele 3 cicluri de studii universitare(licenta, masterat si doctorat). Avind in vedere cele 2 segmente in care se imparte domeniul economic: Economics si Business Administration, este evident ca cei din zona Economics (Cibernetica, Economia) sa faca mai multa matematica care sa fie orientata spre cercetari fundamentale in domeniul economic (sa nu uitam ca premiile Nobel in economie sunt luate de matematicieni), iar cei din Business Administration (in care se incadreaza celelalte facultati din ASE) sa faca o matematica care sa-i ajute pe studenti sa inteleaga celelalte discipline care le asigura pregatirea de specialitate.

      2. O selectie inainte de inceperea cursurilor ar rezolva problema. Cei care nu indeplinesc criteriile de selectie pot urma in prealabil cursuri pregatitoare.

      3. In programele analitice ale disciplinelor (inclusiv la matematica) se afla o rubrica de conditionari (“prerequisites”), care in general nu prea este folosita. Dupa parerea mea selectia candidatilor la admitere ar trebui sa contina conditionarile pentru disciplinele din anul I, iar conditionarile din anii II si III sa fie asigurate prin disciplinele din anii I si respectiv II, astfel incit sa asiguram coerenta programelor de studii.

      4. La punctul 1 cred ca se afla un raspuns si la intrebarea 4; este necesara adaptarea la cerintele internationale.

      5. Nu cred ca matematica este sau va fi eliminata din programele din ASE; ar fi o greseala foarte grava. Dincolo de cerintele imediate ale unor discipline nematematice, matematica dezvolta si modul de gindire al oamenilor. Voi fi sustinatorul revenirii matematicii la locul care i se cuvine in cadrul programelor de studii din ASE in mod diferentiat pe cele 2 segmente: Economics si Business Administration si in concordanta cu ceea ce se intimpla la nivel mondial.

      6. Limba oficiala pe teritoriul Romaniei este limba romana; pentru cresterea vizibilitatii internationale trebuie sa dezvoltam programe de studii cu predare in limba Engleza; asta nu inseamna ca Engleza devine limba oficiala in ASE.

      Daca raspunsurile mele nu va satisfac va invit la un dialog direct in zilele programate.

      Cu deosebita stima,
      Nastase Pavel

    • Cristian Neculăescu zice:

      Domnule Profesor,
      Vă mulţumesc pentru seriozitatea răspunsului dumneavoastră.
      Pentru că aţi atins zone (care nu ar trebui, dar sunt) delicate la 1., îmi voi permite o întărire a răspunsului dumneavoastră.
      În ASE fiecare facultate a decis cum să se numească. Problema acestor nume este că ele nu există la nivel internaţional, aşa că, atunci când absolvenţii decid să facă un pas în afara României, sunt confruntaţi cu o întrebare simplă “Ce ai terminat?”. Pentru că nu se poate răspunde, se trece la următorul nivel: “Să vedem programele pe care le-ai studiat şi conţinutul lor” iar rezultatul evaluării este de obicei unul slab pentru absolvenţii noştri.
      În termeni internaţionali, “slab” în domeniul Economic se traduce prin “Business” – este cel mai scăzut nivel. Ca să iau un exemplu, “Economie Generală” fără 3 semestre de Matematică aplicată se traduce “Business”. Nu este părerea mea – este doar răspunsul primit de absolvenţii lor din afară.
      Şi la Cibernetică situaţia este complicată de faptul că nu există o singură specializare, ci trei, iar întrebările de mai sus ar trebui reluate pentru fiecare dintre ele (eu am făcut acest lucru, iar răspunsurile nu sunt cele pe care şi le-ar dori lumea)
      Încă o dată, apreciez răspunsul dumneavoastră şi sper într-o continuare a dialogului.

  3. Mihai Rosca zice:

    Stimate domnule profesor,
    Urmaresc cu interes programele si discutiile de pe blogurile candidatilor. De aceea imi voi permite, si sper sa-mi acceptati provocare, sa ridic punctual anumite probleme care ne framanta. Din pacate pana la dezbaterea de pe 22 neexistand un format in care sa pun o singuara data intreba voi incerca sa pun aceleasi intrebari tuturor celor trei candidati .
    Sper sa nu fiu acuzat pentru ca voi largi un pic tema lansata si voi intra direct intr-o problema care ne doare foarte rau in zilele acestea si anume problema salarizarii.
    Toata lumea doreste conditii de salarizare mai bune. Uneori se poate, alteori nu. Cum credeti ca ar putea creste castigurile angajatilor ASE si ce ati face pentru acest lucru?
    Si tot legat de aceasta problema si de intrebarea lans anterioar de Claudiu.
    Uneori conditiile salariale nu se pot modifica, sunt lucruri care nu depind de noi, dar putem sa imbunatatim nivelul de trai prin alte metode. Ma gandesc aici la a scapa de o parte din cheltuielile pe care le facem din salariile noastre pentru a desfasura activitati de calitate si aici ma refer la plata taxelor de conferinte, deplasari, plata taxelor de participare intr-o asociatie profesionala, achizitii de laptopuri, cumparari de rechizite, cheltuieli de telefonie etc. Cum vedeti preluarea unor astfel de cheltuieli de pe umerii angajatilor si ce decizii v-ati propune sa luati pe parcursul mandatului dvs.? Ce alte recompense extra salariale aveti in vedere?

    • Stimate domnule Mihai Rosca,

      Fiind o institutie bugetara, trebuie sa respectam legislatia in vigoare privind salarizarea. Putem folosi stimulentele prevazute de lege (spre exemplu cadrele didactice si personalul administrativ cu salarii mici ar putea primi bonuri valorice). O alta posibilitate, care se foloseste si in prezent, este participarea ca experti in proiecte cu finantare europeana.

      Taxele pentru participarea la conferinte si taxele de afiliere la organisme profesionale ar putea fi suportate din regia generala ASE.

      Cu stima,
      Pavel Nastase

  4. Cârcotaşul zice:

    Unii colegi mai mult sau mai puţin tineri au fost invitaţi personal de către unul din contra-candidaţii dumneavoastră să participe ASTĂ SEARĂ la Meciul Steaua -Twente pe Naţional Arena în Loja lui Gigi. Este aceasta o „practică” electorală tipică partidelor politice din România (voturi cu punga) sau e doar o invitaţie amicală adresată întâmplător unor colegi în această perioadă? E „altfel” sau e o stare de normalitate?

    Cum apreciaţi acest gest în paradigma alegerilor de săptămâna viitoare?

    Dumneavoastră nu oferiţi nişte pungi cu ceva ăstora care nu am primit invitaţie la meci?

    • Cred ca nu este bine sa amestecam libertatea academica cu politicul si fotbalul. Banuiesc ca cei care s-au dus la meci sunt fani ai echipei Steaua si vor incuraja echipa lor preferata. Acest gest pare unul normal in starea de anormalitate in care traim.

    • Binevoitorul zice:

      Stimate Carcotas,

      De ce trebuie privit un astfel de gest, de a invita colegi si colaboratori, mai tineri si mai putin tineri, din ASE, la un eveniment fotbalistic de anvergura, la un spectacol pina la urma, intr-o asemenea maniera gresita?

      Oamenii se bucura la un meci de fotbal, se intalnesc, este un prilej de a socializa, de a putea dezbate subiecte si de a se cunoaste unii pe altii.

      Sunt companii mari, multinationale, care isi invita colaboratorii si partenerii la diverse evenimente unde deseori intrecerile sportive sunt punctul de atractie.

      Poate ca ar fi cazul sa iesim dintr-un anumit provincialism, sa privim lucrurile mai pragmatic, asa cum de altfel ar trebui sa se comporte si absolventii ASE pentru a avea succes ca oameni de afaceri.

      Marketingul, asezarea pe piata a unui produs se face apelind inclusiv la evenimente sociale, iar o lupta electorala este marketing in primul rand.

      Sa inviti colaboratorii la o masa, la un meci de fotbal, constituie un gest civilizat, chiar elegant.

      Idei, initiative, oameni implicati, care stiu cum sa creeze atat un eveniment atractiv cat si sa organizeze institutii, sa le faca functionale, sa atraga colabotorii in jurul lor -de asta avem nevoie.

      Succes celui/celor pe care ii sustineti, dar tineti cont si de acest punct de vedere.

      Multumesc.

      Binevoitorul

  5. curiosu' zice:

    Interesanta abordare, interesanta strategie…. si ma intreb ce rost mai au programele de management, daca apelam la asemenea ….. gesturi. Normale sau mai putin normale, acestea ajung sa caracterizeze omul, personalitatea acestuia si sa ne determine, poate, sa dorim un rector „microbist”. Echipele se formeaza foarte greu, spectatori sunt multi, insa cunoscatori ai fenomenului sunt foarte putini… Ar fi bine stimate coleg, daca stiti si cunoasteti identitatea acestui „microbist” sa fiti generos, declinand-o catre „noi” cei care, neinscriindu-ne intro echipa sau alta, si fiind spectatori fideli ai „duelului” pentru portofoliul de rector al ASE (cu dorinta de a ajunge cunoscatori intru reusita institutionala), dorim sa dispunem de toate informatiile necesare creionarii arhetipului dorit.

  6. Dezamagitu' zice:

    Este interesanta discutarea de catre Binevoitorul a practicilor de socializate prin raportare la „normalitatea” marilor organizatii. Este curios cum astfel de practici ‘excelente’ de socializare au aparut in aceasta perioada care precede alegerea rectorului. La alegerile trecute aveam frustrarea imposibilitatii exprimarii votului pentru candidati, iar acum, cand in sfarsit putem alege pentru viitorul nostru, ne pierdem in „tehnici” electorale similare celor din politica. Si eu, naivul, care credeam ca vom vota programul de management, si nu dupa telefoane, invitatii la meciuri, promisiuni de posturi….

  7. Domnule profesor candidat la poziţia de Rector al ASE,

    Este remarcabil modul in care reuşiţi să captaţi interesul comunităţii didactice şi studenţeşti, fapt ce dovedeşte că ne aflăm intr-o universitate cu background economic şi orientare antreprenorială.
    Am o întrebare ptru fiecare dintre dv şi nutresc speranţa că ea nu va deranja şi, in consecinţă, va primi un răspuns sincer de la dv.
    Tinând cont de experienţa dv pe linie de coordonare administrativă, de lecţiile de viaţă culese din schimburile cu alte universităţi sau cu mediul de afaceri din ţară şi din lume, aş dori să ştiu, dacă, acum, la sfârşit de mandat în funcţia de prorector, recunoaşteţi limitele sau identificaţi anumite greşeli comise în timpul mandatului pe care vă pregătiţi să îl predaţi, consideraţi că aveţi neîmpliniri în sensul că unele din ideile dv nu au fost puse în practică sau nu au avut finalitatea dorită, aveţi un proiect de suflet pe care îl veţi pune imediat în aplicare – ca restanţă – după primirea recunoaşterii dv în funcţia de rector.
    Universitatea noastră, despre care ne place şi spunem cu mândrie că este cea mai mare universitate economică din ţară, ar trebui să facă ceva pentru sprijinirea organelor legislative să ia cele mai bune măsuri economice şi educaţionale. Dau doar 2 ex. referitoare la posibila modificare a Legii Achiziţiilor – un fel memoriu prezentând punctual lacunele împreună cu consecinţele aplicării ei în orb dar cu excel de zel; modificarea Legii Educaţiei Naţionale prin revenirea asupra clauzelor care: a) stopează cadrele didactice să predea mai mult de 7 ore în afara normei (de ce 7 şi nu 5, 9, 20) – fapt ce contravine dreptului la muncă consfinţit prin Constituţia României; b) acceptă cadre didactice asociate cu titlu de doctor şi fără pregătire DPPD; c) face referire la obligaţiile doctoranzilor legate de activitatea didactică şi de cercetare şi inadvertenţele prin care pe de o parte sunt obligaţi la asemenea activităţi şi pe de altă parte nu pot fi cooptaţi în proiectele de cercetare pentru că nu sunt salariaţii ASE (raportul de 1 la 7 se aplică şi la ei); d) incompatibilitatea între ideea de a dezvolta colaborarea cu alte universităţi prin proiecte de colaborare Erasmus (mobilităţi) când LEN stopează activitatea de predare dincolo de cele 7 ore din afara normei de bază; e) inechitatea faţă de cadrele didactice care împlinesc 65 de ani şi sunt obligate să se pensioneze dar care sunt ulterior curtate să revină să predea pentru că nu avem suficiente cadre didactice. Mă întreb dacă nu este de preferat un cadru didactic pensionar, cu experienţă de cercetare şi publicistică internaţională, cu doctorat dar mai ales cu experienţă DPPD decât un oarecare reprezentant al mediului de business cu doctorat la rever dar niciun fel de experienta pedagogică şi care vine să ţină cursuri în timpul programului la companie, pentru care deja primeşte un salariu? Situaţia s-ar putea rezolva printr+o evalaure suplimentarăşi menţinerea pe posturi a celor foarte buni dintre noi, care dovedesc cu argumente ştiinţifice că merită o pensionare mai târzie. De ce Legea funcţionarului public nu cuprinde şi parlamentarii care sta legal, pe banii contribuabililor, până la peste 80 de ani, în funcţii pentru care nu sunt evaluaţi, nu sunt imputaţi co doar recomepensaţi.
    Pentru o asemenea derogare ar trebui luptat la nivelul Consiliul Rectorilor pentru toţi oamenii de ştiinţă din mediul universitar.Nu am auzit pe nimeni până acum că ar fi ridicat asemenea probleme, nici în Consiliul Rectorilor, nici la METCS. Nu am cunoştinţă de demararea unui referendum la nivel intern prin care să se solicite semnături pentru susţinerea unui asftel de demers, cu toate că mulţi dintre colegii noştri au făcut propuneri de amendare a documentelor respective.
    Personal cred că ar fi mai bine ca, dincolo de vorbe să vedem mai multe fapte, dincolo de cuvinte frumoase să fim mai pragmatici şi mai punctuali, dacă vrem să reuşim. Cuvintele frumoase pot îmbăta pentru moment, nu vor lăsa însă dovezi referitoare la trecerea noastră prin Educaţie, chiar dacă noi, ca muritoi, ne luăm toate măsurile şi ne punem numele pe diferite lucruri efemere.

    Cu consideraţie şi urări de succes la alegeri,
    Prof.dr.Carmen Costea

    • Buna seara Doamna Profesor,

      Eu am fost prorector cu TIC si in aceasta calitate am coordonat implementarea sistemului SIMUR. Un sistem informatic trebuie proiectat si realizat in concordanta cu structura organizatorica, regulamentele interne si cerintele utilizatorilor sai. Uneori, pentru optimizarea si simplificarea fluxurilor informationale, sistemul informatic induce modificari organizationale.

      In acest context, un lucru pe care nu l-am facut ca prorector cu TIC a fost acela de a solicita Biroului de Senat o reorganizare a unor servicii din ASE si o modificare a regulamentelor interne si a fiselor de post pentru anumiti salariati, astfel incit acestia sa-si joace cit mai bine rolul pe care il au in SIMUR.

      Celelalte probleme semnalate de dumneavoastra in partea a doua a mesajului sunt reale, le cunosc si daca voi fi ales rector ma voi bate pina la capat pentru rezolvarea acestora.

      Cu deosebita consideratie,
      Nastase Pavel

  8. alexandru burtea zice:

    Stimate domnule profesor,
    Cu deosebitul respect pe care-l port celor trei candidati,dar in special dumneavoastra,am si eu o intrebare:
    In cazul in care veti ajunge Rector(si nu ma indoiesc ca nu veti ajunge),care va fi orientarea dumneavoastra in ceea ce priveste colaborarea/cooperarea cu celelalte universitati din tara-/in speta cu Universitatea de Vest din Timisoara-/si strainatate,dar si cu Banca Nationala a Romaniei?
    alexandru.burtea@bnro.ro Timisoara 20.02.2012

    • Stimate domnule Alexandru Burtea,

      Intre ASE, Universitatea de Vest din Timisoara si BNR exista o colaborare traditionala. ASE si UVT sunt membrii ai consortiului UNIVERSITARIA, din care mai fac parte Universitatea din Bucuresti, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj Napoca si Universitate A.I.Cuza din Iasi. Daca voi fi ales rector voi continua si amplifica aceasta relatie de colaborare.

      Cu stima,
      Pavel Nastase

  9. Cârcotaşul zice:

    „Stadionul şi ASE-ul”

    Un contra-candidat al dumneavoastră face echipe de fotbal şi scoate lumea „cu forţa” la joc ca să dea bine la public (după ce săptămâna trecută a împărţit în stânga şi dreapta invitaţii la echipa lui de suflet şi de familie). Ne cheamă să ne uităm la el cum primeşte pasă, cum se eschivează apărarea adversă în faţa strălucirii sale şi cum marchează plin de glorie într-o poartă apărată doar de formă. Un jucător de fotbal „veritabil” şi un om de „echipă autentic” pe care cei din ASE care nu joacă fotbal ar trebui să îl aclame din tribune cu strigăte de luptă caracteristice stadioanelor (pe care dacă nu le ştiţi va trebui să le învăţaţi pentru că va deveni condiţie de evaluare internă în ASE).

    Perspectiva că trebuie să îmi lustruiesc adidaşii de fotbal şi să mă pregătesc de meciuri academice într-un posibil mandat al „tinerilor fotbalişti economişti” mă înfioară. Deja Sesiunea Ştiinţifică a Studenţilor e pusă în umbră de Cupa Economistului la Fotbal.

    Pe când un stadion al ASE că oricum ce se întâmplă la seminarii şi cursuri în semestrul acesta e mai puţin important?

  10. Gabi, cadru didactic, economist zice:

    Stimate d-le profesor,

    in primul rand, va rog sa-mi permiteti sa va felicit pentru programul managerial si seriozitatea cu care ati abordat aceasta campanie pentru alegerea Rectorului ASE.

    Avem nevoie, mai mult ca oricand, de seriozitate si determinare in rezolarea problemelor comunitatii nostre academice.

    In al doilea rand, as dori sa va adresez o intrebare, la care sunt convins ca imi veti raspunde cu acelasi interes pe care l-ati demonstrat pana acum in aceasta comunicare virtuala. Este vorba, in principal, despre un subiect in legatura cu care au existat discutii, in comunitatea noastra academica, cel putin in ultimele zile – la rolul matematicii in curricula universitara.

    Am urmarit si eu dezbaterea iscata pe acest blog dar si pe paginile contracandidatilor dvs. Am descoperit insa unele raspunsuri care au atras si curiozitate si ingrijorare, in acelasi timp, precum si diverse discutii printre colegi.

    Ca economist si cadru didactic in ASE, regret profund aprecierile pe care dvs. le-ati facut cu privire la importanta matematicii. In raspunsul pe care l-ati dat stimatului coleg Cristian Neculăescu, pe 15/02/2012, ati spus, citez: „sa nu uitam ca premiile Nobel in economie sunt luate de matematicieni”.

    Cu tot respectul, daca imi permiteti, parerea mea este ca faceti o grava eroare, caci niciunul dintre cei mai celebri laurenati Nobel pentru economie nu este sau nu se considera a fi matematician. Nu sunt specialist in istoria gandirii economice sau in premii Nobel, insa as indrazni sa spun ca, dimpotriva, evolutiile recente ne arata ca laureatii Nobel, si ma gandesc la un Ronald Coase, Joseph Stiglitz, Amartya Sen, Vernon Smith, Oliver Williamson etc., au probat orice altceva in afara de matematizarea economiei.

    Intrebare: cine sunt laureatii Nobel pentru economie despre care ati spus ca sunt matematicieni?

    Va multumesc si va doresc mult succes!

    • Stimate Domn Gabi, cadru didactic, economist,

      In primul rind mesajul dumneavoastra l-am studiat cu toata atentia si v-am si raspuns imediat pe mail, urma sa-l public mai tirziu, mai ales ca din ceea ce spuneti ma si laudati, dar din graba, avind multe mesaje la care trebuia sa raspund, a fost omis. Nu am avut intentia sa va cenzurez si sa va ingradesc libertatea de exprimare.

      Poate nu am fost suficient de explicit: eu m-am referit la nivel national si am vrut sa spun ca avem un premiant Nobel in economie pe Nicolae Georgescu-Roegen, care este de orogine romana si este matematician. Mesajul meu a vrut sa scoata si mai mult in evidenta faptul ca fara matematica nu se pot face cercetari de top in economie. In ASE sunt foarte multi economisti care au si pregatire matematica, cum tot asa de bine avem matematicieni care au o pregatire economica. In universitati prestigioase accesul la programele de masterat este conditionat de certificarea GMAT. Fiti convins ca si ceilalti laureati ai premiului Nobel, pe care ii reamintiti dumneavoastra au o pregatire matematica, asta nu inseamna ca sunt matematicieni.

      Cu deosebita stima,
      Pavel Nastase

  11. Daniel B. zice:

    Domnule Profesor,

    va felicit pentru modul in care ati organizat aceasta campanie, precum si pentru subiectele de pe site. Dezbaterea publica este o componenta esentiala a dezvoltarii.

    Din punctul meu de vedere, ASE va fi castigatorul (castigatoarea) alegerilor. Toti candidatii au demonstrat abilitati de management universitar excelente la o comunitate diferita. Statutul nostru de universitate de cercetare avansata si educatie, ne face sa fim responsabili, si fiecare gest poate contribui pozitiv sau negativ la imaginea de ansamblu ASE.

    Referitor la mesajul domnului Economist, Leonid Hurwicz (Premiul Nobel pentru Economie in 2007), Israel Robert Aumann ((Premiul Nobel pentru Economie in 2005), si multi altii sunt matematicieni ce au aplicat cunostintele lor in economie. Si daca tot discutam cu citari din alte bloguri, ati primit un raspuns pe unul din bloguri de inca un economist si anume John Nash.

    Ar trebui sa depasim dialogul de tip „Stii si castigi” spre intrebari ce reflecta schimbarea dorita.

    Domnule Profesor, sloganul dumneavoastra „Excelenta prin unitate si diversitate” mi-a atras atentia, vreau sa va adresez urmatoarea intrebare:

    Cum veti actiona pentru cresterea vizibilitatii si prestigiului international al ASE, pentru atragerea studentilor straini de top, dar si pentru facilitarea schimburilor intre ASE si universitati partenere?

    Va multumesc si va urez succes!

  12. Mihai Rosca zice:

    Stimate domnul profesor
    Nu pot decat sa observ cat de repede trec zilele pana la momentul alegeriilor. Discutiile devin din ce in ce mai interesante iar dezbaterea desi pleaca de la lucruri minore (invitatii la fotbal) ajunge pana la probleme cu adevar filozofice. Pe masura ce vad intrebarile si raspunsurile celor trei candidati pe bloguri imi dau sema cate alte lucruri mai vreau sa va mai intreb. Ca sa nu pierd timpul voi trece direct la subiect si sper sa nu supar pe nimeni nici de aceast data cand voi intreba pe toti candidatii lucruri mai punctuale.

    1. Toate universitatile din lumea aceasta sunt capabile sa le ofere angajatilor un spatiu minimal de lucru. In toate evaluarile universitare se pune accentul pe participarea la conferinte, articole in reviste serioase, participarea in contracte de cercetare. Mai nou, apare si conceptul de atragere de fonduri de catre univresitate. Cum putem sa facem acest lucru in conditiile in care organizarea ASE-ului nu prevede pentru noi cadrele didactice, un loc (a se intelege un birou) in care sa ne desfasuram activitatea? Daca stam sa ne gandim, personalul administrativ primeste, in momentul angajarii, un spatiu de lucru, un birou, un calculator, un telefon in cadrul biroului in care lucreaza. Cadrele didactice intra intr-un departament care are cateva calculatoare, cateva mese si scaune (din cunostintele mele, in cele mai multe departamente acestea sunt intre un sfert si jumatate din numarul celor din departament) si o linie de telefon cu interiorul (legaturi cu exterioarul exista la decanate iar personalul de conducere are telefoane mobile de serviciu). Nu mai pun la socoteala doctoranzii care ar trebui sa-si desfasoare activitatea in cadrul ASE. Care este spatiul in care ei ar trebui sa-si lase lucrurile, de unde sa plece la ore, unde sa stea sa lucreze impreuna cu coordonatorul etc.? Noua orientare a invatamantului presupune si din punct de vedere organizatoric niste schimbari. In mod concret, in cazul in care veti deveni rectorul Academiei de Studii Economice din Bucuresti, in cat timp si cum va ganditi sa rezolvati acesta problema.

    2. Cum credeti ca se poate opri cheltuirea fara rost a unor mari sume de bani din domeniul achizitiilor facute de ASE? Ma refer aici la cumpararea unor termopane care dupa 2 ani cad din balamale, nu se inchid sau, in cel mai bun caz, nu se mai deschid sau prin cumpararea unor aparate de tehnica de calcul la pret de doua ori mai mare decat cel de pe piata… Am semnalat de curand un caz in care un calculator era reparat cu cea mai ieftina sursa de pe piata (aprox 40 de lei) iar decontul ASE-ului era de 554 de lei. Lumea a ridicat din umeri si mi s-a spus ca asa este probabil in contractul dintre ASE si firma de service. Probabil mai exista multe alte cazuri si daca mai exista colegi care s-au lovit mi-as permite sa-i incurajez sa le ridice in aceasta campanie pentru a porni sub o noua conducere la rezolvarea unor probleme mai vechi.

    3. De multe ori aud in ASE spunandu-se ”nu sunt bani”, ”nu sunt sali” . In ultimii ani m-am ocupat de bugetele de master ale facultatii noastre. Desi dadeam din start o regie de 40%, care nu a fost justificata economic niciodata, erau bani si sa platim salariile si sa stimulam participarea tinerilor la conferinte si sa imbunatatim dotarea facultatii (renovari, mobilier, laboratore, carti pentu biblioteca, baze de date, laptopuri, video proiectoare etc). La fel si in cazul salilor: puteam sa plasam aproape toate orele de luni de la 7. 30 pana vineri la 21.00 in cele 3 laboratoare pe care le aveam, plus inca sporadic niste sali. La fel si in cazul cursurilor de la master. Am invatat in aceasta perioada ca daca gestionezi singur si cu buna credinta, atunci ai. Dar daca astepti sa vina ceva de la centru, atunci pentru noi nu este niciodata. Cum vedeti in mod concret trecerea la un management bazat pe bugete?

    4. Art. 195 alineatul (11) din Legea Educatie prevede:”Seful de departament realizeaza managementul si conducerea operativa a departamentului. În exercitarea acestei functii, el este ajutat de consiliul departamentului, conform Cartei universitare. Seful de departament raspunde de planurile de învatamânt, de statele de functii, de managementul cercetarii si al calitatii, de managementul financiar, precum si de selectia, angajarea, evaluarea periodica, formarea, motivarea si încetarea relatiilor contractuale de munca ale personalului din departament.” Cum intelegeti managemetul financiar la nivel de departament?

    • Stimate Domnule Profesor,

      Va raspund punctual:
      1. In conditiile actuale este imposibil sa asiguram fiecrui cadru didactic un spatiu decent de lucru in ASE.
      Ma gindesc la urmatoarele masuri care se gasesc in programul meu:
      – reanalizarea spațiilor existente și realocarea acestora în mod obiectiv și în funcție de prioritățile actuale;
      – construirea unui imobil cu un regim de înălţime S + P + 6E în locul corpului B din strada M.Moxa nr.5-7 (corp care se demolează) și alocarea acestuia pentru birouri si pentru activitatea didactică;
      – consolidarea, supraînălţarea şi reorganizarea imobilului din Calea Şerban Vodă;
      – consolidarea şi reabilitarea imobilului Dorobanţi;
      – reabilitarea imobilului Tache Ionescu.
      2. Inlaturarea fluxurilor informationale birocratice si reorganizarea serviciilor.
      3. Este necesara aceasta descentralizare, dar in acest sens cred ca trebuie sa avem o dezbatere cu intreaga comunitate academica si in senatul ASE. Personal cred ca trebuie sa creem un sistem mixt; descentralizarea cu pastrarea unor pirghii minimale la nivel ASE pentru a finanta temporar acele activitati care sunt necesare dar nu pot supravietui financiar.
      4. Nu cred ca vom crea birouri financiare la fiecare departament (gestiunea financiara descentralizata se va tine la serviciul financiar ASE); deciziile financiare vor fi luate la nivelul departamentului. Altfel lucrurile se complica.

      Cu deosebita stima,
      Pavel Nastase

  13. Claudiu Herteliu zice:

    Buna seara,
    In primul rand scuze pentru locatia aleasa pentru postarea comentariului dar n-am gasit altceva acum rapid la indemana.
    Cred ca nu este o noutate (dovada faptul ca sunt observator din partea dumneavoastra in ceea ce priveste procesul de votare de la Sectia de votare numarul 3) faptul ca am fost un sustinator convins al candidaturii dumneavoastra.
    M-au ajuns din urma (in acest moment nu sunt in Bucuresti) unele “noutati” emanate (nu stiu din ce directie) si distribuite pe diverse canale in randul colegilor din ASE. Practic aceste zvonuri (ca sa nu le spun altfel) mi-au provocat mancarimi la buricele degetelor si ma fac sa va adresez urmatoarele doua intrebari:
    1. Aveti definitivata componenta echipei de management superior (prorectori) cu care veti opera in eventualitatea castigarii procesului electoral?
    2. In cazul in care raspunsul la prima intrebare nu este afirmativ, ne puteti spune unele caracteristici (ar fi frumos sa realizati chiar o creionare a profilului pe care il doriti) ale persoanelor componente in viitoare echipa de management superior pe care o veti organiza (in aceeasi eventualitate de castig a procesului electoral)?
    Cu multumiri,
    Claudiu Herteliu

    • Buna seara domnule Profesor,

      In primul rind, va multumesc pentru faptul ca v-ati luat din timpul dumneavoastra pentru a fi observator din partea mea in ceea ce priveste procesul de votare de la Sectia numarul 3.

      Va voi raspunde punctual la intrebarile dumneavoastra:

      1. Nu am definitivat echipa de management (prorectori) pentru ca eu consider ca in ASE avem foarte multi colegi competenti, care in eventualitatea in care as castiga alegerile, putem forma rapid o echipa de management.

      2. Imi doresc in echipa de management persoane reprezentative, care vor fi recomandate de departamente si consiliie facultatilor si care s-ar incadra in urmatoarele profile: imbinarea tineretii cu experienta in managementul universitar, inovative, proactive, cu spirit dezvoltat de a lucra in echipa, reprezentarea tuturor facultatilor, reprezentarea ambelor sexe.

      Cu stima,
      Pavel Nastase

  14. Adriana D. zice:

    Domnule Profesor,

    Se zvoneşte prin ASE că dacă ajungeţi rector aveţi deja o echipă de prorectori formată din: dl. Miron, dl. Istudor (e normal să îi aveţi pe contra-candidaţii dumneavoastră în echipă şi cred că şi dl. Miron va face la fel dacă va câştiga), dl. Lefter şi dl. Stancu. Unii mai spun că o să mai fie în echipă şi Profiroiu.

    Ne-aţi propus prin programul dumneavoastră excelenţa şi schimbarea. Unde vedeţi dumneavoastră schimbare când de fapt ne propuneţi nouă votanţilor acelaşi birou de senat care a fost înainte? Aveţi de gând să faceţi o schimbare radicală a echipei de prorectori sau schimbarea va fi doar de faţadă? Cât de reprezentative sunt aceleaşi persoane de dinainte? Se pare că nu veţi mai avea prea multe locuri libere pentru cel puţin un prorector femeie? Sunt aceste zvonuri adevărate?

    Vă mulţumesc şi aştept neapărat răspuns pentru că pe noi cei care mergem la vot ne frământă aceste lucruri şi răspunsul dat mai sus e destul de ambiguu.

    Adriana D.

    • Stimata Doamna Profesor,

      Pe tot parcursul campaniei mele electorale, in mod constant, online si prin dialog direct, la intrebarea privind echipa de management am spus ca aceasta se va constitui pe baza propunerilor care vor veni din partea departamentelor si a consiliilor facultatilor. De ce am spus acest lucru ? Eu consider ca fiecare dintre noi suntem cel mai bine cunoscuti si apreciati de colectivitatea de care apartinem, acolo ne-am format, acolo urmam o cariera universitara si stim foarte bine unii despre altii ce competente avem, ce rezultate avem, daca suntem sau nu buni manageri, daca suntem reprezentativi si la ce nivel. Eu, personal nu consider ca ma pot subsitui acestui filtru natural, care scoate in evidenta oamenii competenti. Daca nu as aplica acest principiu, as putea fi subiectiv, as putea fi interpretat ca am interse personale sau electorale (eu nu am acordat functii nimanui) si atunci nu as lucra in folosul comunitatii academice.

      Sloganul meu electoral nu este, asa cum spuneti dumneavoastra „excelenta si schimbare”, este „Excelenta prin unitate si diversitate”. Academia de Studii Economice din Bucuresti se schimba in fiecare zi, important este sa se schimbe in sens progresist.
      Cum reusim sa producem acest tip de schimbare ? Avem nevoie de programe de management universitar inovative si de o echipa de conducere competenta, formata din profesionisti, care trebuie sa implementeze programul. Dincolo de profesionalism, cei din echipa de conducere trebuie sa fie oamenii cu vizibilitate, autoritate si putere de convingere; un program foarte bun, daca nu este comunicat, explicat si constientizat de intreaga comunitate, este un esec.

      Mai mult, conform prevederilor Legii educatiei, echipa de prorectori este stabilita de rector (daca voi fi ales eu rector pentru aceasta voi consulta departamentele si consilile facultatilor, asa cum am spus) si va fi supusa spre validare Senatului ASE.
      In acest context, echipa de prorectori, va fi supusa la 2 filtre (departament-consilii facultati si senatul ASE); rectorul va fi un intermediar intre cele 2 filtre, care va veghea ca persoanele in cauza sa se incadreze in urmatoarele profile: imbinarea tineretii cu experienta in managementul universitar, inovative, proactive, cu spirit dezvoltat de a lucra in echipa, reprezentarea tuturor facultatilor, reprezentarea ambelor sexe.

      In concluzie, constituirea echipei de prorectori, nu se face printr-o decizie personala a rectorului ci este mai degraba o decizie institutionala. Va asigur stimata doamna, ca eu daca voi fi ales rector, Academia de Studii Economice din Bucuresti va avea cea mai buna echipa de prorectori (pe baza celor spuse mai inainte) pentru ca avem de unde alege.

      Cu deosebita consideratie,
      Pavel Nastase

  15. Nela Popescu zice:

    Domnule Profesor Nastase,
    Cu privire la profilul invocat pentru ocupantii functiilor de prorector, permiteti-mi sa fac urmatoarele precizari:
    1) Toate facultatile nu pot fi reprzentate, cum spuneti dvs., numarul de prorectori, cf. Cartei ASE, este 6, noi avem 11 facultati;
    2) Nici atributul tineretii, nici cel al senectutii si nici al sexului nu sunt relevante, ci sunt total nepotrivite pentru responsabilitatile ce incumba functiei in cauza; restul caracteristicilor sunt destul de echivoce;
    3) Personal, imi doresc o schimbare in cultura organizationala cu privire la „ce, cand si cum se face” in ASE, nu doar in privinta activitatii administrativ-tehnice; am sa va redau mai jos o situatie punctuala pentru a fi mai explicita.

    Am intreprins, cu circa 3 saptamani in urma un demers de editare, in ASE, a unei carti destinate studentilor. Din tot sirul birocratic de semnatari, decidenti, angajati , o singura persoana – d-na Rogojan Violeta, angajata a Editurii – a dovedit o solicitudine remarcabila. Restul, toti laolalta, s-au folosit de diverse parghii pentru a-si exhiba orgoliile marunte. De ce la Editura Economica o carte se poate publica intr-o luna, asa cum am facut-o in trecut, eu personal? Pentru ca ei stiu sa organizeze lucrurile, ca sunt responsabili si multe altele. Ne ascundem dupa deget, domnule Profesor Nastase! Astept opinia dvs.!

    Am marea mahnire ca ocupantii de functii in ASE, indiferent de nivelul decizional, au uitat sa acorde respectul cuvenit cadrului didactic, mai ales efortului acestuia, desi avem un aparat administrativ si tehnic supardimensionat intr-o era cand totul sau aproape totul este informatizat.
    Asa cum pana acum mi-ati postat toate mesajele, sunt convinsa ca o veti face si de asta data.

    • Stimata doamna Profesor,

      Va raspund mai intii la ultima propozitie; eu apreciez in mod deosebit atitudinea dumneavoastra constructiva si va multumesc pentru ca sunteti preocupata ca lucrurile sa mearga intr-o directie buna. Imi face placere sa dialoghez cu dumneavoastra, iar din mesjele anterioare am invatat foarte multe si chiar am si aplicat. Oricind sunt deschis dialogului si daca maine voi fi eu cel ales (in urma votului) va invit la un dialog direct pe probleme semnalate de dumneavoastra.

      1. Evident ca nu pot fi reprezentate toate facultatile din ASE in echipa de prorectori; eu m-am referit la echipa de management care cuprinde si alte functii de conducere in afara de prorectori. In plus, in Consiliul de Administratie vor intra si decanii, pentru care va fi organizat concurs.

      2. Va citez „Nici atributul tineretii, nici cel al senectutii si nici al sexului nu sunt relevante, ci sunt total nepotrivite pentru responsabilitatile ce incumba functiei in cauza; restul caracteristicilor sunt destul de echivoce” si nu sunt de acord cu ceea ce spuneti dumneavoastra. In ASE, structura personalului didactic pe grupe de virsta este urmatoarea: intre 25-29 = 11,54%, intre 30-34 = 25,97%, intre 35-39 = 15,56%, intre 40-44 = 14,93%, intre 45-49 = 7,28%, intre 50-54 = 6,27%, intre 55-59 = 6,9%, intre 60-64 = 11,42%. Din analiza acestor date, rezulta foarte clar faptul ca tinerii trebuie sa fie inclusi in echipele de conducere pentru a participa la luarea deciziilor privind in primul rind viitorul lor. Structura pe sexe a personalului didactic din ASE este: preparatori = F (10,5%), B (6,4%); asistenti = F (16,2%), B (12,8%); lectori = F (31,6%), B (28,9%); conferentiari = F (19,2%), B (15,2%); profesori = F (22,4%), B (36,8%). Din analiza pe sexe a personalului didactic din ASE, pentru a asigura egalitatea de sanse intre sexe, eu consider ca este nevoie de reprezentarea doamnelor in echipa de prorectori. Restul restrictiilor sunt unele de ordin general, dar nu mi se par a fi echivoce.

      3. Sunt total de acord cu observatiile dumneavoastra si imi pare rau pentru ceea ce vi s-a intimplat privind editarea materialului. Personal, in actualul mandat am raspuns si de Editura ASE. Din cite spuneti dumneavoastra, la editura, doamna Rogojanu a raspuns prompt solicitarii dumneavoastra. Daca am inteles bine, inainte de a ajunge la editura ati intimpinat greutati (si va cred). Nu ma ascund dupa degete, cum spuneti dumneavoastra. In programul meu de management gasiti „direcţiile majore ale programului meu vizează valorizarea competențelor oamenilor şi perfecţionarea activităților și a procedurilor interne”. Avem nevoie de o reorganizare interna care sa debirocratizeze si sa fluidizeze procedurile interne. Nu mi se pare normal ca un cadru didactic sa umble pe la diverse birouri prin ASE pentru a obtine aprobari privind publicarea unei carti. Sper ca prin proiectul POSDRU SIMCE, pe care il
      coordonez sa creem in ASE un sistem informational si de comunicatii care va rezolva cele semnalate de dumneavoastra.

      In toate pozitiile de conducere pe care le-am ocupat in ASE, personal, am acordat totdeauna respectul cuvenit cadrelor didactice, studentilor si personalului administrativ. Daca nu am facut acest lucru, v-as ruga sa-mi dovediti.

      Cu deosebita consideratie,
      Pavel Nastase

  16. Daniel B. zice:

    Domnule Nastase,

    In primul rand va felicit pentru campania eleganta pe care ati avut-o.

    In calitate de tanar cadru didactic observ ca cercetarea de calitate este costisitoare: taxe la conferinte, taxe de review la unele reviste, stagiile de cercetare.
    Ar putea veni solutiile finantari cercetarii din mediul privat? Consider ca mediul privat este foarte interesat de cercetarea din ASE, mai ales ca multi colegi participa la emisiuni TV ( cum spunea un coleg intr-o postare), scriu articole in ziare financiare sau ofera consultanta pornind de la cercetari valoroase. Cum vedeti aceasta problema?

    Mult succes!

    • Stimate Domn,

      Evident ca cercetarea de calitate este costisitoare. Banii ar putea veni si din mediul privat, dar nu prin emisiuni la TV si articole in ziare. Rezultatele unor asemenea cercetari sunt publicate in revistele de specialitate. In programul meu de management am vorbit despre citeva din caile prin care putem stimula cercetarea stiintifica de calitate. Pentru a nu ma repeta, v-as invita sa parcurgeti acest program.

      Cu stima,
      Pavel Nastase

  17. Domnule Nastase,

    In programul dumneavostra de management metionati rolul studentilor de „parteneri in procesul de invatamant”. In afara de acest titlu, in liniile de actiune descrise in planul dumneavoastra nu apar activitati concrete prin care studentii sa fie parteneri in procesul educational si in luarea deciziilor la nivelul universitatii.

    Conform Cartei ASE ( Art. 85):
    „Organizatiile studentesti sunt reprezentate, in conformitate cu legislatia in vigoare, la nivelul organelor colegiale de conducere, participand activ la luare deciziilor.”
    „Organizatiile studentesti sunt consultate in privinta elaborarii politicilor si strategiilor majore ale Universitatii referitoare la indeplinirea misiunii acesteia de cercetare avansata si educatie.”

    Dumneavostra, ca director al departamentului de acreditare ARACIS ati lucrat cu studenti in efectuarea unor procese labrioase precum evaluarile institutionale. La nivelul ARACIS si ENQA studentii sunt considerati parteneri cu drepturi depline.

    1.Cum vedeti relatia de parteneriat si implicarea studentilor in toate forurile consultative, deliberative şi executive din cadrul universităţilor in urmatorii 4 ani, astfel incat sa se respecte Carta Universitara?
    2. Cum intentionati sa sporiti transparenta deciziilor luate de conducerea ASE si cum puteti facilita accesul membrilor intregii comunitati academice la deciziile luate de conducere?
    3. In raportul de patrimoniu al Academiei, este metionata „Casa de oaspeti”, un imobil care dispune de 131 de camere. Cui va fi destinat acest imobil si cand va fi dat in folosinta?

    Mult succes in noul mandat!

    • Buna seara Natalia,

      Nu pot fi de acord cu afirmatia dumneavoastra „In programul dumneavostra de management metionati rolul studentilor de “parteneri in procesul de invatamant”. In afara de acest titlu, in liniile de actiune descrise in planul dumneavoastra nu apar activitati concrete prin care studentii sa fie parteneri in procesul educational si in luarea deciziilor la nivelul universitatii”. Studentii sunt parteneri permanenti in procesul de invatamant. Conform legislatiei in vigoare, studentii fac parte din Senatul ASE, un student va fi membru in Consiliul de administratie, iar eu voi fi in contact cu studentii ori de cite ori voi fi solicitat.

      Raspund la intrebari:
      1. Aveti raspunsul mai inainte; studentii vor fi implicati in toate forurile cosultative, deliberative si executive prin reprezentantii lor alesi. In plus vom implementa o platforma online „e-studentie” in care vor fi dezbatute toate problemele care vizeaza viata studenteasca.

      2. Deciziile Consiliului de administratie vor fi publicate pe site-ul ASE.

      3. “Casa de oaspeti”, despre care vorbiti este caminul din strada Bozieni, in care locuiesc cadrele didactice tinere; acest camin a fost renovat anul trecut.

      Cu stima,
      Pavel Nastase

  18. Dragos Traistaru zice:

    Stimate Domnule Rector,
    Am urmarit interviul dvs. de pe programul The Money Channel privind strategia dvs. in legatura cu managementul institutiei. Printre altele, ati mentionat reintroducerea examenului de admitere pentru ciclul licenta. Intrebarea mea este urmatoarea: avand in vedere ca deja a fost publicata metodologia de admitere pentru anul 2012, este posibil ca examenul sa fie reintrodus cu 4 luni inainte de admitere, sau aceasta idee va fi pusa in aplicare incepand cu anul viitor?

    Cu stima,
    Dragos Traistaru

    • Stimate Domn,

      Anul acesta nu mai putem introduce examenul de admitere deoarece a fost publicata deja metodologia de admitere pentru anul 2012 (conform legii trebuie publicata cu cel putin 6 luni de zile inainte de concurs ). Ne vom pregati pentru anul 2013.

      Cu stima,
      Pavel Nastase

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s